1. Cine datoreaza impozit pe profit?
Impozitul se aplica societatilor care inregistreaza profit impozabil, indiferent de forma juridica. Sunt vizate in principal SRL-urile, SA-urile, companiile nationale si sucursalele firmelor straine. Sunt exceptate microintreprinderile care indeplinesc conditiile legale, organizatiile nonprofit, institutiile publice si entitatile finantate integral din fonduri bugetare.
2. Calculul impozitului pe profit
Baza de calcul se stabileste prin formula: rezultat fiscal = venituri totale - cheltuieli deductibile. Cota aplicabila in 2025 ramane 16%. Cheltuielile precum amenzile, penalitatile sau cele fara legatura economica directa cu activitatea firmei nu sunt deductibile.
3. Optiuni de optimizare fiscala
Contribuabilii pot redirectiona pana la 20% din impozitul pe profit catre entitati eligibile. Sunt disponibile bonificatii pentru cresterea capitalului propriu si facilitati pentru investitii sau activitati in zone defavorizate.
Cuprins:
- Ce este impozitul pe profit si cine are obligatia sa il plateasca?
- Cum se calculeaza impozitul pe profit si ce cheltuieli influenteaza baza impozabila?
- Care sunt cotele de impozitare valabile in 2025 si cand se aplica exceptii?
- Ce conditii implica trecerea de la microintreprindere la impozit pe profit?
- Ce declaratii fiscale si raportari sunt necesare pentru firmele platitoare de impozit pe profit?
- Ce cheltuieli sunt deductibile si care nu sunt in calculul impozitului pe profit?
- Cum poti reduce legal impozitul pe profit si ce optiuni de optimizare fiscala exista?
- Impozit pe profit sau impozit pe venit? Cum alegi regimul fiscal potrivit pentru firma ta?
Ce este impozitul pe profit si cine are obligatia sa il plateasca?
Impozitul pe profit este o taxa datorata de persoanele juridice pentru veniturile obtinute din activitati economice. In Romania, acesta este reglementat de Codul Fiscal si se aplica companiilor care realizeaza profit din operatiuni comerciale.
Sunt obligate sa plateasca impozit pe profit urmatoarele categorii de contribuabili:
– societatile comerciale de orice forma juridica;
– companiile nationale si regiile autonome;
– societatile agricole si cooperativele;
– institutiile financiare si de credit;
– alte entitati cu personalitate juridica inregistrate potrivit legii romane;
– sucursalele din Romania ale firmelor straine care desfasoara activitati economice pe teritoriul tarii.
Exista si exceptii. Nu datoreaza impozit pe profit microintreprinderile care se incadreaza in regimul de impozitare pe venit, institutiile publice finantate integral din fonduri bugetare, organizatiile nonprofit, fundatiile, cultele religioase, institutiile de invatamant acreditate, asociatiile de proprietari, fondurile de garantare si Banca Nationala a Romaniei.
Cum se calculeaza impozitul pe profit si ce cheltuieli influenteaza baza impozabila?
Calculul impozitului pe profit se bazeaza pe o formula standard prevazuta in Codul Fiscal. Contribuabilul determina mai intai rezultatul fiscal, care sta la baza impozitului datorat. Formula este urmatoarea:
Rezultat fiscal = rezultat contabil + cheltuieli nedeductibile - venituri neimpozabile - deduceri fiscale
Daca rezultatul fiscal este pozitiv, reprezinta profit impozabil. Asupra acestuia se aplica cota de 16%, valabila in 2025. In situatia in care rezultatul este negativ, vorbim despre pierdere fiscala, care poate fi reportata conform legii.
Pentru determinarea corecta a rezultatului fiscal, contribuabilul trebuie sa tina un registru de evidenta fiscala. In acesta se inregistreaza toate veniturile si cheltuielile relevante, trimestrial sau anual. Rezultatul contabil – punctul de plecare in calcul – se obtine astfel:
Rezultat contabil = venituri totale - cheltuieli totale
Urmatorul pas este identificarea cheltuielilor nedeductibile. Acestea includ, printre altele, amenzi, penalitati, cheltuieli de protocol peste plafonul legal, sponsorizari sau consultanta fara contracte clare. Ele se adauga inapoi la profitul contabil pentru a determina profitul impozabil.
De exemplu:
O firma raporteaza venituri anuale de 950.000 lei si cheltuieli de 50.000 lei. Toate cheltuielile sunt deductibile fiscal. Calculul impozitului va fi:
Profit impozabil = 950.000 - 50.000 = 900.000 lei;
Impozit pe profit = 16% x 900.000 = 144.000 lei;
Profit net ramas = 806.000 lei;
Daca profitul este distribuit sub forma de dividende, se aplica 8% impozit:
8% x 806.000 = 64.480 lei;
Valoare neta a dividendelor = 806.000 - 64.480 = 741.520 lei.
Care sunt cotele de impozitare valabile in 2025 si cand se aplica exceptii?
In anul 2025, cota standard de impozitare pe profit ramane neschimbata fata de anii anteriori, fiind de 16% din profitul impozabil. Aceasta se aplica asupra diferentei dintre veniturile totale si cheltuielile deductibile ale unei companii, conform reglementarilor din Codul Fiscal.
Exista insa situatii in care pot fi aplicate facilitati fiscale. De exemplu, contribuabilii care isi majoreaza capitalul propriu pot beneficia de reduceri procentuale la impozitul datorat, in baza prevederilor Ordonantei de Urgenta nr. 153/2020, aplicabila si in 2025. Reducerea depinde de nivelul de capitalizare si de cresterea acestuia fata de anii precedenti.
In ceea ce priveste termenele de plata, contribuabilii pot opta intre:
Plata trimestriala, efectuata pana pe 25 a lunii urmatoare incheierii fiecarui trimestru fiscal (25 aprilie, 25 iulie, 25 octombrie si 25 ianuarie);
Plata anuala, cu termenul limita stabilit pentru 25 martie a anului urmator celui de raportare fiscala.
Ce conditii implica trecerea de la microintreprindere la impozit pe profit?
Incepand cu anul 2025, pragul de venituri pentru microintreprinderi a fost redus la 250.000 euro, urmand sa scada la 100.000 euro din 2026. Daca o firma depaseste acest plafon in cursul anului fiscal, va trece automat la impozitul pe profit, incepand cu trimestrul in care limita a fost depasita. Nu exista optiunea de a ramane in regimul micro pana la sfarsitul anului.
Aceeasi regula se aplica si in cazul in care firma nu mai are cel putin un salariat. In aceasta situatie, regimul micro se pierde din primul trimestru in care conditia nu mai este indeplinita. Exista, totusi, o exceptie: daca microintreprinderea avea un singur angajat, iar contractul de munca inceteaza, poate pastra regimul micro daca angajeaza, in maximum 30 de zile, o alta persoana cu contract pe durata nedeterminata sau determinata de minimum un an.
De asemenea, nu pot aplica regimul micro firmele care desfasoara activitati in domenii precum jocuri de noroc, intermedieri financiare, exploatare de petrol si gaze naturale, ori piete de capital. In plus, daca asociatii sau actionarii detin peste 25% din mai multe microintreprinderi, este obligatoriu sa desemneze o singura entitate care ramane in regim micro, pana la 31 martie anul urmator.
Totodata, pentru companiile care anticipeaza tranzitia la impozitul pe profit, gestionarea resurselor financiare devine o prioritate. In acest context, accesarea unui credit de firma, a unui credit pentru firme nou infiintate sau contractarea unei linii de credit adaptate nevoilor de lichiditate poate contribui la asigurarea continuitatii investitiilor si acoperirea eficienta a obligatiilor fiscale prevazute de legislatia in vigoare.
Ce declaratii fiscale si raportari sunt necesare pentru firmele platitoare de impozit pe profit?
Firmele care intra in regimul de impozitare pe profit au obligatia de a depune formularul 101 – „Declaratia privind impozitul pe profit”. Formularul trebuie completat cu date privind veniturile, cheltuielile, deducerile si profitul impozabil inregistrat in anul fiscal. Declaratia se depune la ANAF, pana cel tarziu la 25 martie a anului urmator.
Plata impozitului se face trimestrial, pana pe 25 a lunii urmatoare fiecarui trimestru, in contul unic deschis de ANAF. Exceptie fac institutiile de credit si unele companii mari, care au regim special de plata cu anticipatii.
Pe langa formularul 101, firmele trebuie sa depuna si alte declaratii fiscale, cum ar fi formularul 100 – pentru obligatiile lunare sau trimestriale la bugetul de stat. In fond, toate aceste raportari trebuie sa fie corect completate si transmise la timp, pentru a evita penalitati sau inspectii fiscale.
Nu in ultimul rand, este recomandat ca firmele sa tina o evidenta separata in contul de impozit pe profit si sa verifice periodic soldul acestuia, pentru a se asigura ca toate sumele platite au fost inregistrate corespunzator.
Ce cheltuieli sunt deductibile si care nu sunt in calculul impozitului pe profit?
Pentru determinarea profitului impozabil, este esential sa se faca distinctia intre cheltuielile care pot fi deduse si cele care nu sunt luate in considerare fiscal. Doar cheltuielile efectuate in scopul obtinerii de venituri sunt considerate deductibile si pot reduce suma asupra careia se aplica impozitul pe profit.
In categoria cheltuielilor deductibile intra, printre altele:
costurile cu materiile prime si materialele folosite;
salariile si contributiile aferente;
amortizarea mijloacelor fixe;
facturile de utilitati si chirii;
alte cheltuieli operationale legate direct de activitatea firmei.
Cheltuielile nedeductibile nu influenteaza profitul impozabil si trebuie eliminate din calcul. Printre cele mai frecvente se numara:
amenzile si penalitatile aplicate de autoritati;
cheltuielile de protocol ce depasesc 2% din cifra de afaceri;
dobanzi de intarziere si cheltuieli de natura sanctionatorie;
servicii de consultanta si management peste plafonul legal;
orice cheltuiala care nu are legatura directa cu activitatea economica.
Un alt aspect important il reprezinta pierderile fiscale. Daca firma a inregistrat pierderi in anii anteriori, acestea pot fi recuperate timp de cinci ani, in limita a 70% din profitul obtinut in fiecare an. De exemplu, pentru o pierdere de 80.000 lei si un profit anual de 100.000 lei, se pot deduce 70.000 lei, iar impozitul se va calcula pentru diferenta de 30.000 lei.
Cum poti reduce legal impozitul pe profit si ce optiuni de optimizare fiscala exista?
Companiile au la dispozitie mai multe instrumente legale pentru a reduce sarcina fiscala asociata impozitului pe profit. Mai concret, masurile sunt prevazute in legislatia fiscala si pot fi aplicate in functie de specificul activitatii si de indeplinirea unor conditii precise.
Una dintre cele mai accesibile metode este redirectionarea unei sume de pana la 20% din impozitul pe profit catre entitati eligibile, precum ONG-uri, unitati de cult sau alte organizatii non-profit. Redirectionarea se face prin completarea formularului corespunzator si nu afecteaza obligatia de plata catre stat – suma este directionata in loc sa fie virata la bugetul de stat.
Bonificatiile fiscale pot fi aplicate firmelor care isi mentin sau cresc capitalul propriu, investesc in active noi sau genereaza locuri de munca. Valoarea bonificatiei si conditiile de acordare sunt stabilite prin acte normative specifice, iar aplicarea acestora presupune justificarea documentara completa.
Exista si facilitati sub forma de scutiri de impozit pe profit in anumite cazuri. Acestea pot fi acordate companiilor care activeaza in zone defavorizate, parcuri industriale sau domenii strategice definite prin lege. Pe de alta parte, scutirile sunt temporare si conditionate de indeplinirea unor criterii clar stabilite.
Impozit pe profit sau impozit pe venit? Cum alegi regimul fiscal potrivit pentru firma ta?
Determinarea regimului de impozitare – impozit pe profit sau impozit pe venit – reprezinta o decizie cu implicatii directe asupra pozitiei fiscale a persoanei juridice. In functie de structura veniturilor, nivelul cheltuielilor deductibile si natura activitatii desfasurate, contribuabilul poate opta, in limitele prevazute de Codul fiscal, pentru regimul considerat mai favorabil din punct de vedere financiar-fiscal.
Impozitul pe venitul microintreprinderilor se aplica asupra veniturilor brute, in cotele de 1% sau 3%, in functie de plafonul anual si de natura activitatilor desfasurate. In schimb, impozitul pe profit are ca baza impozabila rezultatul fiscal, determinat ca diferenta intre veniturile impozabile si cheltuielile deductibile, la care se aplica cota de 16%.
In practica, alegerea regimului optim trebuie fundamentata pe o analiza comparativa. De exemplu, o societate care realizeaza venituri anuale de 200.000 lei si inregistreaza cheltuieli deductibile in valoare de 150.000 lei ar avea un profit impozabil de 50.000 lei. In acest caz, impozitul pe profit ar fi de 8.000 lei (16%). In regimul micro, impozitul datorat ar fi de 2.000 lei (la cota de 1%) sau 6.000 lei (la cota de 3%).
Pentru entitatile care desfasoara activitati economice cu marje reduse de profit, dar cu un volum ridicat de venituri brute, regimul de microintreprindere poate fi mai avantajos din punct de vedere al sarcinii fiscale totale. In schimb, contribuabilii care realizeaza investitii semnificative si dispun de cheltuieli deductibile relevante pot beneficia de un tratament mai favorabil in cadrul regimului de impozitare pe profit.
In contextul modificarilor legislative aplicabile in anul fiscal 2025, regimul de impozitare al persoanelor juridice capata noi valente, generate de ajustarile aduse prin Legea nr. 290/2024 si OUG nr. 156/2024. Distinctia intre impozitul pe profit si cel pe veniturile microintreprinderilor, precum si criteriile de incadrare, trebuie analizate cu rigurozitate in functie de volumul veniturilor realizate, structura cheltuielilor deductibile si natura operatiunilor economice.
In acest sens, contribuabilii trebuie sa actioneze cu diligenta sporita in vederea evitarii riscurilor de natura fiscala si pentru a valorifica facilitatile prevazute de cadrul normativ in vigoare.